Securitatea comunicațiilor digitale utilizate de instituțiile europene a devenit o preocupare majoră, după identificarea unor tentative de preluare a conturilor de mesagerie aparținând unor oficiali de rang înalt.
Informațiile apar într-un material intern al structurii europene responsabile de apărarea cibernetică, prezentat în luna iulie reprezentanților statelor membre și consultat de POLITICO. Documentul include atacurile asupra conturilor individuale printre riscurile importante cu care se confruntă Uniunea Europeană în 2026.
Atacatorii nu au vizat direct sistemele WhatsApp și Signal
Operațiunile semnalate nu ar fi presupus spargerea criptării sau compromiterea infrastructurii tehnice a aplicațiilor. În schimb, atacatorii s-au concentrat asupra utilizatorilor, încercând să obțină acces prin manipulare și mesaje construite special pentru fiecare țintă.
Acest tip de atac, cunoscut sub denumirea de „spearphishing”, pornește de la informații reale despre victimă – funcție, instituție, colaboratori sau activitate profesională – pentru a crea un mesaj credibil. Scopul este ca persoana vizată să divulge un cod de autentificare, să acceseze o pagină falsă ori să aprobe conectarea unui dispozitiv controlat de atacatori.
În cazul reușitei, hackerii pot ajunge la mesajele primite ulterior și la conversațiile din grupurile în care este inclus contul compromis. Pericolul nu se limitează, așadar, la persoana atacată, ci se poate extinde la colegi, colaboratori și alte persoane din rețeaua sa profesională.
Un fals serviciu de asistență, folosit pentru obținerea codurilor
O campanie asemănătoare a fost documentată în martie 2026 de serviciile de informații olandeze AIVD și MIVD. Instituțiile au atribuit operațiunea unor actori care acționau în sprijinul Rusiei și au arătat că printre ținte se aflau demnitari, militari, funcționari publici și jurnaliști.
Într-unul dintre scenariile identificate, atacatorii imitau serviciul de asistență al aplicației Signal. Sub pretextul unei verificări de securitate, aceștia încercau să obțină codurile necesare preluării contului. O altă metodă consta în convingerea victimei să autorizeze un dispozitiv suplimentar prin funcția „linked devices”.
AIVD a precizat că nu aplicațiile în sine au fost compromise, ci anumite conturi ale utilizatorilor. Autoritățile olandeze recomandă ca informațiile sensibile, confidențiale sau clasificate să nu fie transmise prin aplicații comerciale de mesagerie, indiferent de nivelul de criptare oferit. Avertizarea integrală poate fi consultată pe site-ul AIVD.
Instituțiile UE nu folosesc încă o infrastructură comună
Problema este amplificată de diferențele dintre sistemele de securitate utilizate la nivel european. Instituțiile UE lucrează cu soluții tehnice distincte și nu dispun, potrivit informațiilor prezentate, de un mecanism unic pentru transmiterea documentelor sensibile și clasificate.
Această fragmentare poate îngreuna atât prevenirea incidentelor, cât și schimbul rapid de informații atunci când este descoperit un atac. Materialul intern menționează că instituțiile europene au înregistrat opt incidente cibernetice considerate semnificative de la începutul anului.
Comisia Europeană nu a oferit detalii despre procedurile interne de securitate folosite pentru protejarea comunicațiilor. Nici reprezentanții WhatsApp și Signal nu au transmis imediat un punct de vedere cu privire la informațiile publicate.
Criptarea nu elimină riscul produs de eroarea umană
Incidentele evidențiază o realitate importantă pentru orice instituție sau companie: chiar și o aplicație cu mecanisme solide de criptare poate deveni punctul de plecare al unei breșe dacă utilizatorul este convins să ofere accesul.
Protecția nu depinde numai de tehnologie, ci și de reguli clare privind utilizarea aplicațiilor de mesagerie, verificarea dispozitivelor conectate și confirmarea solicitărilor neobișnuite. Codurile de autentificare nu trebuie comunicate niciodată, iar un mesaj suspect trebuie verificat printr-un canal separat și folosind date de contact deja cunoscute.